joi, 21 iulie 2011

Ai idee...

Cum e cand cineva te priveste in ochi si ai impresia ca acolo se afla, de fapt, totu`? Sau cand cineva te strange de mana atat de tare de parca ar vrea sa`ti zica te rog nu pleca, iar tie ti se rupe inima ca trebuie sa pleci? Sau ai idee cum e sa vezi un copil plangand si tu nu poti face nimic sa i se duca dracu` durerea aia? Si pleci asa, cu un gust amar, pleci cu indoiala ca poate ar fi ceva ce l`ar face sa se simta mai bine, dar nu ai nici cea mai mica idee ce e acel ceva. Ai vrea, cumva, sa ii spui ca intelegi prin ce trece, dar, de fapt, nu intelegi, doar incerci. Si te doare asa, dar nu stii de ce, ca il doare. In realitate, nu stii de ce te doare, mai ales ca tu stii ca nu ar trebui.

Si mai ai idee cum e sa iti vina sa iti bagi picioarele in lumea asta de cacat care te impinge sa faci deseori gesturi imprudente?

Stii, asta e unu` dintre momentele alea in care iti doresti atat de mult sa ii spui unui om tot ce simti, dar nu ai cuvintele dupa tine, le`ai uitat acasa... ai uitat, subit, cum sa faci un om sa zambeasca, un om care e asa de dragut cand zambeste si ai vrea sa`l vezi asa mereu, dar nu poti sa faci asta... ai uitat ce trebuie sa ii zici, cu toate ca ai repetat discursu` tot drumu`, ai uitat chiar si cum sa iti stapanesti emotiile. Ai uitat tot... si`ti dau lacrimile, iar printre ele se zareste si`un zambet trist... de ce? Pentru ca iti aduci aminte de ochii aia mari care se uita la tine ca la un facator de bine, cand, de fapt esti, doar un cacat de om care isi ia o ora pe zi sa vina sa te tina de mana si sa te pupe usor pe frunte... 



3 comentarii: