Ceva...

"Oamenii au muncit din greu de`a lungul atator ani pentru a organiza lumea, pentru a o face mai sigura. Nimeni nu si`a dat seama cat de plictisitoare a devenit. Cu toate proprietatile ei frumos aliniate, cu limitele de viteze si zonele clar delimitate, cu toate taxele si impozitele si reglementarile ei, cu fiecare dintre noi testati si inregistrati pana la cel mai mic detaliu. N`a mai ramas prea mult loc de aventura, cu exceptia celor pt care trebuie sa platesti. Un montagnes russes. Un film. Numai ca astea sunt tot ce poate fi mai fals. Stii de la bun inceput ca dinozaurii n`or sa`i manance pe oameni. Proectiile`test au eliminat orice sanse de a asista la un esec. Si el fals. Si, pentru ca ni s`a refuzat posibilitatea unui esec adevarat, a unui risc real, ni s`a luat si sansa unei mantuiri adevarate. A unei bucurii adevarate. A unei exaltari adevarate. A unei fericiri. A unei descoperiri. A unei inventii. Aceleasi legi, menite sa ne protejeze, ne condamna la plictiseala. Fara acces la adevaratul haos, nu ne vom gasi niciodata linistea. Daca lucrurile nu se inrautatesc, nimic nu se va imbunatati. Singura frontiera care ne`a mai ramas e lumea intangibila. Tot ce nu e real. Restul e sub control. Captiv intre prea multe legi. Imaginarul e mai puternic decat realul. Pentru ca nimic nu e la fel de perfect pe cat iti poti imagina. Pentru ca numai ideile, conceptele, credintele si fanteziile intangibile dureaza. Pietrele se sfarama. Lemnul putrezeste. Oamenii, stii si tu doar, dau coltul. Dar lucrurile fragile cum sunt gandurile, visele, legendele traiesc la nesfarsit. Daca ai putea schimba felul in care gandesc oamenii. Felul in care se vad pe ei insisi. Felul in care percep lumea. Daca faci asta, poti schimba felul in care oamenii isi traiesc viata. Iar asta e singurul lucru durabil pe care`l poti crea. Degeaba ma condamnati. Birocratia si legile noastre au transformat lumea in care traim intr`un lagar de munca, curat si lipsit de primejdii. Crestem o lume de sclavi. Ii invatam pe copiii nostri sa fie neajutorati. Suntem atat de bine organizati si de pusi la punct, incat lumea noastra a devenit un afurisit de vas de croaziera."

"Prizezi niste marijuana si`apoi te`arunci la heroina. Asta`i tot schepsisul culturii noastre: vrem tot mai mare, tot mai bun, tot mai puternic, tot mai iute. Cuvantul de ordine e progresul."

"Ca sa faci o femeie sa`si ia ochii de la tine, nu trebuie decat sa`ti plimbi limba de`a lungul buzelor. Alea care nu intorc capul...bingo, e clar ce vor."

"Lumea peste care dai in spatele usilor descuiate e satula de discutii despre vreme. Lumea asta e satula de`atatea masuri de siguranta. Oamenii astia au redecorat prea multe case. Sunt niste indivizi bronzati care au renuntat si la tutun, si la zahar, si la sare, si la grasimi si carne. Sunt oameni care si`au vazut parintii si bunicii studiind si muncind o viata intreaga, ca sa sfarseasca prin a pierde totul. Au cheltuit totul doar pentru a supravietui legati la perfuzii. Au uitat pana si cum sa mestece sau sa`nghita."

"Sunt destul de educata ca sa nu ma supun niciunui plan prestabilit. Sa deconstruiesc orice fantasma. Sa nu urmaresc un scop precis. La cat de desteapta sunt, ma pis pe ele de vise."

"E ceva jamais vu. Opusul frantuzesc al lui deja vu. Cand toata lumea ti`e straina, indiferent de cat de bine ai impresia c`o cunosti."

"Vedeti dumneavoastra, mama mi`a spus ca as putea reinventa lumea. Ca am puterea asta. Ca nu trebuia sa mai accept lumea asa cum era, cu proprietatile ei frumos aliniate si puse la punct in cele mai mici amanunte. Puteam sa fac tot ce`mi doream."

"Pentru ca moartea ma lucreaza pe dinauntru. Pentru ca, o data ce ai depasit niste limite, nu faci altceva decat sa le depasesti si`n continuare. Si n`ai cum sa fugi chiar de fuga de ceva. Nu poti sa te sustragi. Sa eviti confruntarile. Sa depasesti clipa. S`o freci. O negare continua."

"Simt cum creierul meu trage obloanele. Cortexul. Cerebelul. Acolo`i buba. Imi simplific viata. Sunt undeva la mijloc, penduland intre fericire si tristete. Pentru ca buretii de mare n`au niciodata o zi proasta."

"Nu vreau ca tu sa accepti lumea pe tava. Vreau s`o inventezi. Vreau sa ai talentul asta. Sa`ti creezi propria ta realitate. Propriul tau sistem de legi. Creeaza`ti propriile simboluri."

"Termenul <<butoi cu pulbere>> sugereaza cam cum stau lucrurile."

"Vaduviti de scena vietii lor, cea care le`a alimentat orgoliul, incep sa se uite prin jur. Toti oamenii astia, redusi intr`o clipa de la salvatori la pacaliti, o iau un pic razna."

"Umbra mea, ivindu`se groaznic peste noi toti."

"E martiriul Sfintiei Mele."

"Casa scarilor, toata ruinata, duce spre nicaieri."

"Ea sta pe o piatra, privind ruinele statuii pe care el a facut`o dupa modelul ei. Nu cum arata ea in realitate, ci cum arata ea in ochii lui. Asa de frumoasa cum o vede el. Perfecta. Acum in ruine."

"Putem trece prin viata lasandu`i pe altii sa ne spuna cine suntem. Daca suntem sanatosi sau nebuni. Sfinti sau dependenti sexual. Eroi sau victime. Lasand istoria sa decida cat de buni sau rai suntem. Lasand trecutul sa ne hotarasca viitorul. Sau putem hotari si singuri. Si poate ca tine de noi sa inventam ceva mai bun."

"E lugubru ce se`ntampla, dar iata`ne, suntem niste Pelerini, niste tacaniti ai vremurilor noastre, incercand sa punem pe picioare realitatea noastra paralela. Sa construim o lume din pietre si din haos. Ce`o sa iasa, nu stiu. Chiar si dupa toata tevatura asta, stam in toiul noptii fara sa fi ajuns nicaieri. Si poate ca nici nu trebuie sa stim. In faza in care suntem acum, in bezna si printre ruine, am putea construi chiar orice."

"Intr`o lume fara Dumnezeu, nu sunt mamele nou Dumnezeu? Cea din urma reduta incontestabila a sacralitatii. Nu`i maternitatea ultimul miracol magic absolut? Dar un miracol la care barbatii n`au acces. Si pot zice ei cat vor ca`s fericiti ca nu trebuie sa nasca, cu toata durerea aia si sangele ala, dar zau ca`s cat nu se poate mai ipocriti. Categoric, barbatii nu`s in stare de nimic atat de incredibil. Pectorali beton, gandire abstracta, falusuri-toate avantajele pe care barbatii par sa le aiba sunt destul de simbolice. Nici macar un cui nu poti sa bati cu un falus. Femeile sunt cu mult mai inzestrate inca de la nastere. In ziua in care barbatii vor fi in stare sa nasca, abia atunci vom putea incepe sa vbim despre drepturi egale."

http://www.youtube.com/watch?v=9K4Aho01qyg