O sa fie obezi… Asta e clar… In fiecare zi, daca treci pe langa mc donald`s, kfc and stuff e plin de copii, de aceiasi copii mereu…
Iar noi ca parinti o sa ne luptam cu celelalte probleme care vor aparea ca urmare a obezitatii: problemele respiratorii, cardiovasculare…
“E normal sa fie mai grasut ca doar e mic”… nu, nu e normal… e normal sa`ti duci copilu` la inot, la karate, la dansuri moderne, la basket, volei sau fotbal… asta e normal, nu sa il indopi cu orice are el pofta, cu fast fooduri sau prajituri pana intra`n coma diabetica.
Generatiile care ne urmeaza sunt din ce in ce mai cretinoide, mai inculte, sunt generatii care n`au copilarie, care nu vin cu genunchii juliti si cu jegu` sub unghii seara acasa… Sunt copii fara copilarie, copii care au acces la tehnologie, la prea multa tehngologie. Copii care ii cer mosului nu stiu ce telefon de nu stiu cate zeci de milioane, nu mai asteapta sub brad banane si nici jucarii… sunt copii care vor de la iepuras sau de la mos high tech.
Si asta e trist, e trist pentru ca ei nu or sa stie niciodata cum e sa te dai in leagane, sau cum e sa joci fotbal cu baietii`n curtea scolii sau castel sau prinselea sau pitulusu` sau ratele si vanatorii. Astea`s jocurile copilariei, dragi parinti, jocuri de care, se pare, ca noua generatie nu mai are parte…
A nu se intelege ca daca vorbesc mereu de copii inseamna ca gata ma apuc sa ii torn. Geez, nicidecum. Nu stiu daca o sa fiu vreodata pregatita sa am copii, sa renunt la alcool, cafea sau tutun 2 ani. Sunt geniali, insa implica o responsabilitate mult prea mare, o responsabilitate si o viata pe care, momentan, nici nu mi le pot inchipui, atat de mari sunt… Implica stabilitate financiara pe care un copil de dooj de ani nu o are, implica o maturitate, presupune, cu alte cuvinte, sa renunti la tot…
Copiii sunt geniali, in momentul in care ai decis sa faci un copil, pai atunci, prietene, copilu` ala reprezinta totul pentru tine, reprezinta scopul vietii tale, reprezinta motivu` pentru care te trezesti dimineata sau pentru care nu dormi noaptea. Tocmai de`asta n`am inteles niciodata parintii care isi bat copiii, care ii indoapa ca sa fie frumusei ca doar daca esti mic trebuie sa fii si dolofan, care nu ii trimit la scoala sau care ii trimit la cersit. Copiii sunt un dar… un dar pentru care alte femei ar da orice orice sa`l primeasca…
O sa ma fac mare si`o sa am un baietel pe care o sa`l cheme Tudor sau Filip sau Luca sau David sau Matei si`o fetita pe care o s`o cheme Mia... si`atunci ei vor fi totu` pentru mine... acum insa, sunt un copil...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu