Imi vine sa...

Ma dau batuta din cand in cand...nu pot sa ma gandesc ca sunt intr`un oras atat de strain, cu niste oameni atat de straini, fara toata viata mea...ma simt inchisa intr`un corp strain, ma simt inchisa intr`o lume si caut cumva, undeva sa ies din ea...nu e o usa nicaieri, nu e nici macar o fereastra sa ma strecor printre gratii...e doar un fel de geam si nu pot decat sa privesc prin el, dar nu pot sa trec dincolo...ce se intampla, unde sunt? Cum fac sa ies de aici? Cum fac sa nu ma mai simt sufocata de costumul asta de scafandru care ma tine inchisa? Cum fac sa comunic? Sa comunic si sa fiu inteleasa daca nu ma aude nimeni de aici de unde sunt eu? Cum pot sa scap? De viata asta de cacat, de orasu` asta ca ma deprima continuu, de oamenii astia atat de straini mie? Cum fac sa ma intorc acolo in spatele blocului, unde ne jucam in tarana si faceam sarmale din frunzele teiului? Cum fac sa ma intorc acolo unde viata perfecta chiar parea tangibila, acolo unde tot raul parea imposibil? Acolo unde nu existau lacrimi si grija zilei de maine pt ca stiam ca si maine o sa am iar tarana chiar si in urechi...unde stiam ca oricum o sa joc fotbal si o sa vin fie cu capu` spart fie cu jdemii de zgarieturi?

Unde s`a dus? God knows unde...cert e ca imi cer viata inapoi, mi`o cer cu indrajire, mi`o cer pt ca e greu...

Si nu, nu sunt maniaco`depresiva, nu sunt emo...pur si simplu cer ceva ce era al meu si, nu stiu cum si nici cand, da` s`a dus...dracu`...