Din ziua de azi n`au copilarie… asta e concluzia la care am ajuns. Pai amice, eu cand eram mica, nu stateam 24 din 24 cu nasu`n calculator, nu ma jucam jocuri pe cartoon network…
Noi ne jucam ratele si vanatorii in spatele blocului, jucam castel si fotbal, prinselea pe culori, animale sau mai stiu eu ce, fete, filme sau baieti, faceam sarmale din frunzele teiului si le umpleam cu nisip, faceam integrame si`i stresam p`astia mai mari sa ma invete sa citesc si sa scriu, veneam cu genunchii juliti in fiecare seara, aveam semne de la capete sparte… jocuri d`astea d`ale copilariei. Apoi, pe la 8 ani mi`a adus mami de la biblioteca Ciresarii. Nu prea ma incanta ideea de lectura si oricum cel mai mic personaj din carte, Tic, avea 13 ani, deci clar nu intelegeam eu de ce vroiau aia sa se sarute in spatele boschetilor.
Cand eram mica aveam impresia, seara cand ma bagam in pat si auzeam fel si fel de zgomote, ca daca ma bag cu totu` sub patura nu mi se intampla nimic rau. Orice spirit malefic ar fi fost in camera, in mod cert, nu`mi putea face vreun rau ca doar nu ma vedea, nu?
Da` ce e trist e ca pe la 6 ani am realizat ce inseamna ca a murit x`ulescu. Pff, prapad. Tin minte ca eram la mami in camera, ma parcasera la somn, si am inceput sa plang asa pe infundate ca mi`am dat seama ca la un moment dat o sa mor. Si nu mi`era prea mult de mine, cat imi era de ei ca vor muri, ei, ai mei… Moment crucial in viata unui copil de 6 ani, clar. Cum sa fac eu sa nu mor vreodata? Ce e de facut? Nimic, la concluzia asta am ajuns mai tarziu…
Asta a fost copilarie reusita, nu cum sunt pustanii astia de 5 – 6 ani care au telefoane si ei saracii abia stiu sa citeasca, ca la fund nu cred ca se sterg singuri. Acum, nu te mai joci in fata blocului, dai drumu` la pc, intri pe internet, iti gasesti acolo ce jocuri vrei. Ca deh, parintii moderni nu se gandesc ca poate copiii lor pe la 10 ani or sa se uite si la filme porno, sau or sa isi taie venele ca deh asa e cool. Sa lasi scrisorica in urma si sa te gandesti ca ce curajos esti tu ca ti`ai luat viata`n maini, la propriu vorbind.
Ba, copilu` e copil. Copilu` trebuie sa se joace, sa vina acasa cu mucii innodati in barba, sa fie plin de jeg si sa`ti infunde cada cand il speli seara. Asa trebuie sa arate o copilarie perfecta, nu la 12 ani sa se faca muci, sa`ti vina drogat acasa sau sa iti stie ultimele stiri mondene… Asta nu`i copilarie, astia`s copii care nu stiu sa aprecieze ce au, care de mos craciun cer un telefon de milioane, nicidecum o ciocolata. Poate altii n`au nici macar ce manca de craciun…
Oricum, nu copiii sunt de vina, ci adultii… Adultii care au impresia ca daca copilu` lor stie sa dea drumu` la calculator la 3 ani e un destept, care au impresia ca in minute de tehnologie se masoara copilaria…
Jucati`va si uitati`va la desene animate… ca, pana la urma, toti suntem copii, mai mici sau mai mari…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu